Casa Domnului (Volumul 3) – Dicteu Divin prin Jakob Lorber

Casa (Gospodăria) Domnului
Volumul 3
Carte primită prin Cuvântul Interior
şi transcrisă de Jacob Lorber

Capitolul 1 – Purista, consiliera Domnului, doreşte ca rugăciunile oamenilor să îi fie prezentate lui Dumnezeu sub forma unor cereri de sfaturi. Iubirea şi graţia Tatălui faţă de copiii Săi
Capitolul 2 – Domnul intră în coliba Puristei, întrebările celor curioşi. Discursul de o înaltă spiritualitate al lui Enoh adresat incredulilor şi celor cu spiritul excesiv de critic
Capitolul 3 – Bărbaţii sunt deconcertaţi. Curioşii bârfesc. Sora Aorei este singura care înţelege corect ce se întâmplă
Capitolul 4 – Mâhnită, Mira discută cu Enoh
Capitolul 5 – Mira intră în colibă, dar este supusă unui test. Purificarea Mirei şi acceptarea ei de către Domnul
Capitolul 6 – Mira moare, din cauza iubirii sale excesive. Domnul îi dă din nou viaţă. Iubirea Mirei generează o furtună de foc. Dispariţia subită a Domnului. Reapariţia Lui şi pregătirea pentru festin
Capitolul 7 – Mira îi invită la masă pe patriarhi, dar într-o manieră nu tocmai curtenitoare. Domnul o invită să fie mai smerită. Noua invitaţie a Mirei este încununată de succes
Capitolul 8 – Festinul din coliba Puristei. Discursul Domnului referitor la alianţa Sa cu copiii de pe pământ şi la comuniunea dintre cer şi pământ
Capitolul 9 – Apariţia spiritelor lui Abel, Sehel şi Zuriel. Seth conversează cu Sehel, iar Adam cu Abel
Capitolul 10 – Întrebările Ghemelei referitoare la viaţa terestră şi la cea din lumea de dincolo. Răspunsul spiritului lui Zuriel
Capitolul 11 – Mulţumirile pline de recunoştinţă ale Ghemelei. O profeţie referitoare la Ghemela şi la Pura, precum şi la Maria. Pura dispare din privirile celor întrupaţi
Capitolul 12 – Adam îi cere cu naivitate Domnului să îşi retragă cuvintele critice la adresa lor, inclusiv ameninţarea cu judecata. Memorabilul răspuns al Domnului
Capitolul 13 – Adam îi cere iertare Domnului. Discursul extrem de semnificativ al Domnului referitor la fiinţa umană
Capitolul 14 – Uranion îl întreabă pe Domnul dacă oamenii îl pot ofensa pe El. Răspunsul afirmativ al Domnului
Capitolul 15 – Domnul îl cheamă pe Satan în prezenţa lui Kisehel, a lui Enoh şi a lui Lameh. Impertinentele propuneri ale Dragonului şi predicţia sa referitoare la crucificarea Domnului
Capitolul 16 – Domnul potoleşte dorinţa de răzbunare a lui Kisehel. Satan refuză să răspundă la întrebările Domnului. Pedepsirea şi umilirea Dragonului furios de către Kisehel
Capitolul 17 – Satan îşi recunoaşte minciunile şi îşi mărturiseşte răutatea
Capitolul 18 – Aşa-zisa pedeapsă eternă a Satanei reprezintă o nouă minciună. Frumuseţea în forma ei primordială. Moartea Domnului pe cruce şi răgazul acordat Satanei, de dragul libertăţii ei
Capitolul 19 – Neliniştea lui Kisehel legată de imensa putere a Satanei. Cuvintele reconfortante ale Domnului. Puterea Satanei este limitată
Capitolul 20 – Satana îi cere Domnului să îi dăruiască din nou o inimă, ca să îl poată iubi pe Dumnezeu
Capitolul 21 – Răspunsul Domnului. Acesta explică eforturile pe care le face pentru a o converti pe Satana
Capitolul 22 – Acuzaţiile egoiste şi impertinente ale Satanei. Tristeţea Domnului în faţa încăpăţânării şi neascultării sale
Capitolul 23 – Dorinţa Satanei de a fi transformată în bărbat este îndeplinită. Satana se dovedeşte însă incorigibilă. Femeia plină de puritate, care seamănă cu soarele. Satana dispare
Capitolul 24 – O analogie a naturii interioare a Satanei, a lui Adam, a Evei şi a lui Cam. Fragmentarea şi slăbirea Satanei
Capitolul 25 – Lameh întreabă cum este posibil ca Satana, deşi a fost creată de Dumnezeu, să fie atât de rea. Domnul îi răspunde printr-o parabolă
Capitolul 26 – Kisehel îşi face o imagine deformată referitoare la cuplul alcătuit din Satana şi Dumnezeu. Explicaţiile Domnului îi clarifică nelămuririle
Capitolul 27 – Limitarea cunoştinţelor umane dorită de Dumnezeu. Explicaţiile Domnului referitoare la aspectul masculin şi la cel feminin la nivelul Divinităţii şi la nivelul omului. Crearea lui Lucifer.
Capitolul 28 – Iubirea pură şi actele născute din iubire reprezintă cea mai nobilă dintre toate poruncile. Pericolele oraşelor şi ale femeilor din ţinuturile de jos.
Capitolul 29 – Întrebarea lui Muthael referitoare la spiritul de contradicţie specific femeilor. Răspunsul Domnului cu privire la natura bărbatului şi la cea a femeii.
Capitolul 30 – Părinţii patriarhi sunt deconcertaţi de răspunsul Domnului. Noile declaraţii ale Domnului referitoare la fiinţa polarizată a bărbatului şi a femeii.
Capitolul 31 – Kenan cere lămuriri în legătură cu viziunea sa. Sfatul înţelept al Domnului. Dispariţia Sa subită.
Capitolul 32 – Şireata strategie a lui Satan de a-i seduce pe bărbaţi cu ajutorul frumuseţii femeilor. Vocea de sus. Trimişii lui Horadal la Adam şi la Enoh.
Capitolul 33 – Cuvintele lui Enoh adresate lui Hored, Lameh, Naamei, Adei şi Zillei, lui Jubal şi Jabal Plecarea către Hanoch sub conducerea lui Enoh.
Capitolul 34 – Sosirea lui Enoh şi a tovarăşilor săi în vecinătatea oraşului. Lameh admiră realizările locuitorilor din Hanoh. Sfatul înţelept al lui Enoh.
Capitolul 35 – Întâlnirea lui Enoh cu regele Lameh. Pericolul venerării unei fiinţe umane.
Capitolul 36 – Lameh aleargă către familia sa, însoţit de Enoh. Tripla semnificaţie a comportamentului lui Enoh. O profeţie autentică referitoare la eliberarea oamenilor.
Capitolul 37 – Revărsarea de bucurie şi recunoştinţa exuberantă a regelui Lameh. Enoh îl avertizează să nu facă promisiuni pripite.
Capitolul 38 – Bucuria revederii dintre regele Lameh şi familia sa. Marea recunoştinţă a lui Lameh faţă de Domnul. Enoh şi patriarhul Lameh (cel de pe înălţimile sacre) discută despre sacrificiul exemplar făcut de Lameh şi de familia sa.
Capitolul 39 – Sosirea la Hanoh. Venerarea locurilor sacre este admisă provizoriu. Recepţia la palat.
Capitolul 40 – Primirea oaspeţilor la curtea regală. Pregătirea pentru festin. Lameh porunceşte ca toate armele să fie transformate în ustensile utile. Iubirea – arma primordială şi sacră a Domnului.
Capitolul 41 – Conversaţia dintre Enoh şi fiul său pe tema ordinii juste şi a dezastruoasei ierarhii umane.
Capitolul 42 – O a doua masă este aranjată în sala tronului. Marele festin al bucuriei. Discursul necunoscutului aşezat la a doua masă.
Capitolul 43 – Uimirea regelui Lameh la ascultarea discursului oaspetelui necunoscut. Cele două tipuri de hrană ale fiinţei umane şi dubla natură a acesteia.
Capitolul 44 – Saţietatea corpului, a sufletului şi a spiritului. Plictiseala este foamea sufletului, iar aviditatea de a se instrui cea a spiritului.
Capitolul 45 – Întrebările spiritelor critice, incapabile de înţelegere. Răspunsul înţelept al Oratorului referitor la Cuvântul viu.
Capitolul 46 – Discursul înţeleptului Orator pe tema limbajului interior al spiritului, prin comparaţie cu limbajul exterior al buzelor.
Capitolul 47 – Credinţa forţată. Credinţa devenită liberă şi vie prin intermediul iubirii faţă de Dumnezeu.
Capitolul 48 – Umilirea spiritului critic, căruia îi lipseşte sinceritatea şi care nu iubeşte decât spectacolul lumii exterioare. Tendinţa omului de a minţi cu ajutorul cuvintelor sale.
Capitolul 49 – Dialogul dintre regele Lameh şi Enoh pe tema înţeleptului Orator şi a inaugurării templului. Conformitatea interioară a templului. Regele Lameh îl invită pe Orator la ceremonia de inaugurare.
Capitolul 50 – Discursul înţeleptului pe tema semnificaţiei consacrării templului. Toţi cei prezenţi sunt invitaţi să ia parte la eveniment.
Capitolul 51 – Enoh şi regele Lameh discută despre adevăr. Supunerea unei inimi armonioase. Poporul se îndreaptă către templu.
Capitolul 52 – Îmbulzeala de pe munte. Tulburarea lui Lameh, văzând ca soarele se apropie de asfinţit Discursul înţeleptului referitor la adevărata consacrare a templului.
Capitolul 53 – Consacrarea vie a templului prin iubirea arzătoare a regelui Lameh faţă de fraţii şi de surorile sale. Deasupra templului apare o inimă luminoasă.
Capitolul 54 – Confesiunea smerită a regelui Lameh şi reţinerea sa înainte de a intra în templu. Discursul înţeleptului pe tema cuvântului Domnului şi al spiritului divin din interiorul omului. Intrarea în templul consacrat.
Capitolul 55 – Semnificaţia simbolică a semnelor care au apărut în timpul ceremoniei de consacrare. Sărăcia este pe placul lui Dumnezeu. Puternicul presentiment al lui Lameh.
Capitolul 56 – Interpretarea inexactă a lui Lameh referitoare la inima situată deasupra templului. Rectificarea Domnului. Cum şi unde trebuie căutat Dumnezeu.
Capitolul 57 – Lameh îşi recunoaşte nebunia şi îl descoperă pe Domnul în persoana Oratorului. Discursul Domnului pe tema naturii spiritului divin din interiorul fiinţei umane.
Capitolul 58 – Motivul pentru care Domnul se manifestă atât de rar în faţa oamenilor. Tentativa nereuşită a lui Lameh de a ridica de la sol oamenii prăbuşiţi în faţa apariţiei miraculoase. Descoperirea că este singur îi provoacă o mare tristeţe.
Capitolul 59 – Observaţiile lui Lameh făcute în zorii zilei, în solitudinea sa. Tristeţea sa şi pierderea încrederii în Dumnezeu.
Capitolul 60 – Teribila viziune a regelui Lameh şi sfârşitul coşmarului său. Lameh cel venit din înălţimile sacre îi revelează semnificaţia acestuia.
Capitolul 61 – Cei doi Lameh sunt întâmpinaţi cu iubire de Domnul. Explicarea evenimentelor trăite de Lameh în vis. Ordinea şi ierarhia Tatălui ceresc.
Capitolul 62 – Ordinea construcţiei interioare a pământului în funcţie de polaritate şi ordinea corpurilor organice: simboluri ale ordinii create de Domnul.
Capitolul 63 – Despre poligamie. Ordinea matrimonială şi cea a procreaţiei.
Capitolul 64 – Dorinţa bărbatului de a poseda cât mai multe femei frumoase. Sentimentele bărbatului nu ajung la maturitate decât prin iubirea acestuia faţă de Domnul.
Capitolul 65 – Parabola picăturii de vin. Procesul dezvoltării sufletului.
Capitolul 66 – Uimirea lui Lameh în faţa înţelepciunii Domnului. Graţia este asociată întotdeauna cu umilirea înţelepciunii umane.
Capitolul 67 – Originea şi natura răului.
Capitolul 68 – Lameh rămâne fără glas în faţa sfinţeniei lui Dumnezeu. Limitele atotputerii divine. Puntea creată deasupra prăpăstiei ce îl separă pe Dumnezeu de om.
Capitolul 69 – Viaţa creaturii ca parte integrantă din Viaţa lui Dumnezeu. Fiinţa umană – un gând divin fixat Misterul libertăţii umane.
Capitolul 70 – Lameh se simte stânjenit în faţa acestei întrebări care i se pare insolubilă. Mărturisirea nebuniei sale. Adevărata înţelepciune este umilinţa.
Capitolul 71 – Viziunea spirituală a lui Lameh referitoare la crearea gândurilor în interiorul fiinţei umane şi la raporturile acestora cu originea divină a omului.
Capitolul 72 – Predispoziţia corpului de a simţi durerea. Durerea – o binefăcătoare şi o protectoare a vieţii. Cum poate trăi omul fără durere.
Capitolul 73 – Zuriel îi demonstrează lui Lameh că şi spiritele cele mai pure sunt capabile să resimtă durerea.
Capitolul 74 – Despre natura vieţii. Cauzele predispoziţiei pentru durere şi ale celei pentru fericire.
Capitolul 75 – Discursul lui Enoh referitor la viaţa spiritului şi la lupta inevitabilă a acestuia cu forţele supuse dualităţii.
Capitolul 76 – Cele trei aspecte ce caracterizează condiţia vieţii sunt: domeniul natural, cel spiritual şi cel divin. Raporturile acestora cu fiinţa umană. Misterul suprem este insondabil.
Capitolul 77 – Hirotonisirea regelui Lameh ca mare preot al templului de pe munte. Promisiunea reconfortantă a Domnului cu privire la prezenţa Lui constantă.
Capitolul 78 – Discursul lui Lameh adresat oamenilor din jurul templului. Apariţiile vizibile ale lui Dumnezeu.
Capitolul 79 – Enoh şi cei doi Lameh sunt numiţi ghizi principali ai poporului.
Capitolul 80 – Transfigurarea Domnului în faţa poporului, care se închină cu teamă şi cu veneraţie în faţa Lui. Cuvintele eterne adresate de Domnul poporului care L-a recunoscut. Domnul dispare.
Capitolul 81 – Monumentul celor şapte pietre albe din interiorul templului. Originea mitului pietrei filozofale, întoarcerea în oraş.
Capitolul 82 – Trimiterea mesagerilor. Ordinea exemplară şi divină a statului şi oraşului Hanoh. Enoh şi Lameh se întorc pe înălţimile sacre.
Capitolul 83 – Marea de flăcări din peştera aflată pe drumul către înălţimile sacre.
Capitolul 84 – Enoh distruge peştera Dragonului şi îşi linişteşte tovarăşii de drum.
Capitolul 85 – Apariţia lui Satan în forma lui teribilă. Enoh îl somează să îşi arate adevăratele intenţii.
Capitolul 86 – Vicleanul Satan interpretează pe dos, cu bună ştiinţă, profeţiile Domnului.
Capitolul 87 – Răspunsul plin de forţă al lui Enoh şi înlănţuirea lui Satan în centrul pământului.
Capitolul 88 – Lameh întreabă cum poate fi ţinut un spirit prizonier în materie.
Capitolul 89 – Călătorii ajung pe înălţimile sacre şi sunt întâmpinaţi de Adam.
Capitolul 90 – Luarea mesei în coliba lui Adam. Discursul plin de smerenie şi de veneraţie al regelui Lameh. Răspunsul corect al lui Adam.
Capitolul 91 – Relatarea lui Adam referitoare la cererea în căsătorie a Puristei de către Muthael. Răspunsul corect al lui Enoh.
Capitolul 92 – Urcuşul pe culme. Văzând splendoarea acestui pământ, regele Lameh îl preamăreşte pe Domnul.
Capitolul 93 – Întoarcerea acasă. Cina binecuvântată din coliba lui Adam. Adam şi Enoh discută despre sărbătoarea Sabatului.
Capitolul 94 – Vizita la grota lui Adam. Uimirea lui Lameh, care preamăreşte iubirea Domnului.
Capitolul 95 – Enoh vorbeşte cu înţelepciune despre iubirea trupească şi despre iubirea lumii.
Capitolul 96 – Mica procesiune ajunge la coliba Puristei. Lameh se minunează de frumuseţea gazdei sale.
Capitolul 97 – În coliba Domnului. Purista se plânge de avansurile amoroase ale lui Muthael. Răspunsul înţelept al lui Enoh.
Capitolul 98 – Enoh îl vindecă pe Muthael de depresia lui amoroasă.
Capitolul 99 – Uimirea lui Adam în faţa transformării lui Muthael. Sfiala Puristei. Discursul lui Muthael. Purista se căleşte şi îşi cere iertare.
Capitolul 100 – Discursul plin de înţelepciune şi de virilitate adresat de Muthael Puristei.
Capitolul 101 – Dispreţul lui Muthael faţă de oaspeţii veniţi de la şes şi întrebarea sa dură adresată regelui Lameh. Răspunsul lui Lameh.
Capitolul 102 – Ruşinat, Muthael vrea să se retragă. Enoh îl împiedică. Discursul lui Enoh referitor la natura femeilor.
Capitolul 103 – Muthael conversează cu Lameh. Cuvintele pline de înţelepciune ale acestuia din urmă. Despre adevărata natură a ofensei împăcat cu Lameh, Muthael îi cere sfatul.
Capitolul 104 – Refuzul lui Lameh, care îl sfătuieşte pe Muthael să se adreseze direct Domnului. Diferenţa dintre cuvântul divin şi cel uman.
Capitolul 105 – Monologul şi aşteptarea lui Muthael. Adam îşi face griji. Enoh îl linişteşte.
Capitolul 106 – Uranion găzduieşte micul grup. Purista este chemată să urce pe o culme, acolo unde se afla Muthael. Curiozitatea lui Adam şi teama salutară.
Capitolul 107 – Discursul lui Enoh referitor la cele două tipuri de realităţi. Semnificaţia viziunii lui Adam.
Capitolul 108 – Cântecul lui Kenan referitor la natura vieţii. Critica dură a lui Adam. Cuvintele împăciuitoare ale lui Enoh.
Capitolul 109 – Plângerea lui Adam, care se simte ofensat, şi intenţia sa lipsită de măsură de a se retrage din mijlocul tovarăşilor săi.
Capitolul 110 – Discursul împăciuitor al lui Lameh despre forţa obişnuinţei şi despre binecuvântarea şocurilor spirituale. Scopul slăbiciunilor noastre.
Capitolul 111 – Trista profeţie a lui Enoh şi acuzaţia sa, deopotrivă blândă şi serioasă, adresată lui Adam. Tentativa lui Adam de a se dezvinovăţi eşuează.
Capitolul 112 – Odihna nocturnă a lui Adam şi a Evei este tulburată. Eva pune stavilă curiozităţii arzătoare a lui Adam.
Capitolul 113 – Adam şi Eva se ridică din pat. Muthael şi soţia lui Purista sunt însoţiţi de oaspeţii celeşti. Cuvintele pline de profunzime ale Domnului adresate lui Adam.
Capitolul 114 – Discursul de adio al Domnului. Regele Lameh se întoarce la Hanoh. Adevărata epocă de aur.
Capitolul 115 – Prima Biserică şi decăderea umanităţii. Discursul de adio al lui Adam. Testamentul şi moartea acestuia.
Capitolul 116 – Durerea provocată de moartea lui Adam. Eva se bucură de un respect din ce în ce mai mare din partea copiilor ei. Moartea Evei.
Capitolul 117 – Ascetismul practicat de copiii din munţii sacri. Moartea lui Seth şi naşterea lui Noe. Enoh şi Lameh discută despre moartea trupească. Tristeţea lui Enoh, care este luat la cer de Domnul.
Capitolul 118 – Lameh din înălţimile sacre îl caută pe Enoh. Cuvintele Domnului adresate lui Lameh, care îl ajută pe acesta să înţeleagă. Discursul smintit şi plin de amărăciune al lui Lameh.
Capitolul 119 – Copiii înălţimilor sacre refuză să mai procreeze. Avertismentul Domnului adresat lui Lameh, care îi răspunde prin reproşuri.
Capitolul 120 – Mustrarea gravă a Domnului adresată lui Lameh. Spiritul lui Enoh şi cel al lui Adam depun mărturie asupra Vieţii eterne.
Capitolul 121 – Contactul lui Lameh cu spiritele ajunse în lumea de dincolo continua. Lameh se întoarce la 180 de grade şi se căleşte. Discursul plin de iubire al Tatălui referitor la pedeapsă. Lameh este numit înlocuitorul lui Enoh.
Capitolul 122 – Legământul lui Lameh de a restabili străvechea ordine divină. Avertizarea Domnului cu privire la prezenţa Şarpelui în trupul femeilor. Domnul şi preafericiţii dispar. Adunarea bătrânilor.
Capitolul 123 – Mesajul lui Lameh adresat popoarelor nu are succes decât pe jumătate. Mânia lui şi cuvintele de consolare ale Domnului.
Capitolul 124 – Discursul Domnului referitor la natura celor credincioşi şi a celor necredincioşi. Incorigibilitatea celor însetaţi de distracţii.
Capitolul 125 – Dialogul dintre Lameh şi Metuselah. Cine iubeşte mai mult lumea decât pe Dumnezeu nu este demn de Acesta.
Capitolul 126 – Decăderea morală şi spirituală a copiilor de pe înălţimile sacre. Ultimele dorinţe şi moartea regelui Lameh. Tubal-Cain devine succesorul tatălui său.
Capitolul 127 – Apariţia militarismului pe pământ. Stingerea liniei genealogice a lui Lameh odată cu moartea lui Tubal-Cain. Uraniel devine rege al Hanohului.
Capitolul 128 – Hanoheenii le idolatrizează pe cele două fiice extrem de frumoase ale defunctului Tubal-Cain. Uraniel este indecis. Refuzul Domnului. Uraniel se căsătoreşte cu cele două fiice.
Capitolul 129 – Începutul bigamiei în Hanoh. Crearea unui stabiliment destinat înfrumuseţării femeilor. Apariţia comerţului cu oameni şi a distincţiilor între clase.189
Capitolul 130 – Alte precizări cu privire la casele de înfrumuseţare a femeilor. Începutul traficului cu femei.
Capitolul 131 – Purificarea munţilor sacri. Discursul lui Lameh adresat celor zece mii de femei care se pregăteau să coboare la şes. Tristeţea lui Lameh şi a lui Muthael. Cuvintele de consolare ale lui Noe.
Capitolul 132 – Sosirea celor zece mii de femei la şes. Politica comerţului cu fiinţe umane este încununată de succes.
Capitolul 133 – Consecinţele încrucişării dintre femeile venite din munţi şi hanoheeni. Inventarea sticlei şi a monedei bătute. Construirea unui zid de apărare în jurul oraşului.
Capitolul 134 – Consiliul de război şi stratagema puternicelor popoare învecinate cu Hanohul. Cucerirea celor zece provincii ale Hanohului. Hanoheenii se pregătesc de apărare.
Capitolul 135 – Apărarea hanoheenilor. Discursul viclean al liderului învingătorilor. Negocierile de pace ale regelui Uraniel. Instaurarea unei pieţe a fructelor în afara Hanohului. Consiliul celor o mie.
Capitolul 136 – Constituţia impusă regelui.
Capitolul 137 – Dominaţia noii aristocraţii în Asia. Apariţia coloniilor şi a principatelor. Prinţii regenţi şi preoţii. Moartea regelui Uraniel.
Capitolul 138 – Educaţia primită de cei şapte copii ai lui Uraniel. Discursul Domnului adresat lui Uraniel. Hanohul şi popoarele sale sunt oprimate de cei o mie de sfetnici. Cei doi fii ai regelui devin misionari. Moartea lui Uraniel.
Capitolul 139 – Părinţii patriarhi ţin sfat cu scopul de a salva ţinuturile de la şes.
Capitolul 140 – Cei doi misionari se angajează ca zidari. Ei avansează treptat, ajungând la funcţia de consilieri ai celor o mie.
Capitolul 141 – Discursul celor doi mesageri în faţa consiliului reunit
Capitolul 142 – Planul de salvare al mesagerilor şi punerea lui în aplicare.
Capitolul 143 – Alte propuneri de reformă ale mesagerilor. Cererea lor de a redeschide templele şi de a reinstaura cultul lui Dumnezeu. Cearta din consiliul celor o mie.
Capitolul 144 – Cei doi sfetnici înţelepţi sunt consultaţi din nou. Proiectul de reformă adoptat de consiliu este orientat către lumea exterioară. Cei doi mesageri se întorc în munţi.
Capitolul 145 – Întoarcerea mesagerilor. Ei povestesc ce li s-a întâmplat. Rugăciunea adresată de Lameh Domnului, care trimite zece mesageri către ţinuturile de câmpie.
Capitolul 146 – Indicaţii referitoare la perioadele menţionate în textele spirituale. Primirea mesagerilor la Hanoh.
Capitolul 147 – Impecabila organizare poliţienească a statului Hanoh. Armata o ia la fugă în faţa celor zece mesageri.
Capitolul 148 – Discuţia dintre mesageri şi hangiu. Cei zece se îndreaptă către palatul de aur. Al treilea miracol: incendierea zidurilor de apărare.
Capitolul 149 – Directivele Domnului înainte de intrarea mesagerilor în palat. Discursul celor zece adresat celor o mie de consilieri.
Capitolul 150 – Discursul unuia din cei o mie de consilieri adresat celor zece mesageri şi răspunsul celor din urmă.
Capitolul 151 – Cei o mie de seniori se consultă în secret. Obiecţia celor zece. Ultimatumul lor şi plecarea din palat. Tulburarea seniorilor.
Capitolul 152 – Consiliul deliberează. Discursul avizat al unuia dintre consilieri şi propunerea sa de emigrare. Discordia din sânul consiliului celor o mie.
Capitolul 153 – 650 de consilieri emigrează în Egiptul Superior.
Capitolul 154 – Consilierii care au rămas continuă să delibereze. Încă 250 dintre ei emigrează.
Capitolul 155 – Domnul le vorbeşte celor zece mesageri, care le adresează un ultimatum celor o sută de consilieri rămaşi. Aceştia se simt încolţiţi.
Capitolul 156 – Excelentul discurs şi spiritul de sacrificiu al unuia dintre consilierii rămaşi. Deschiderea templelor.
Capitolul 157 – Activitatea spirituală a curajosului consilier este încununată de succes.
Capitolul 158 – Norul de foc de deasupra cupolei templului. Demnul discurs al lui Ohlad. Cei zece i se adresează acestuia.
Capitolul 159 – Ohlad este testat prin proba focului.
Capitolul 160 – Unul dintre cei zece consilieri îl instruieşte pe Ohlad.
Capitolul 161 – Umilinţa justă a lui Ohlad. Evanghelia smereniei perfecte.
Capitolul 162 – Cuvintele lui Ohlad. Fenomenele care însoţesc deschiderea templului.
Capitolul 163 – Domnul îl numeşte pe Ohlad rege. Apariţia Domnului sub forma înfăţişării lui Ohlad.
Capitolul 164 – Întrebarea corectă adresată de Ohlad Domnului. Răspunsul Tatălui prea sfânt.
Capitolul 165 – Ohlad este uns rege. Cei zece mesageri sunt numiţi miniştrii săi.
Capitolul 166 – Furtuna de foc şi cutremurul de pământ. Teama sacră a poporului. Domnul îşi face cunoscută identitatea în faţa populaţiei.
Capitolul 167 – Discursul adresat de Tatăl preasfânt copiilor Săi Iubirea şi răbdarea Tată lui faţă de oameni Relaţiile dintre popor şi rege.
Capitolul 168 – Discursul Domnului adresat Iul Ohlad. Scopul templului exterior. Domnul dispare.
Capitolul 169 – Regele Ohlad se întâlneşte cu consilierii din Hanoh. Discursul impertinent al unuia dintre aceştia şi răspunsul ferm al Iul Ohlad.
Capitolul 170 – Replica purtătorului de cuvânt al consilierilor în ceea ce priveşte noile legi Legile Iul Ohlad sunt contestate. Înţeleptul răspuns al regelui Umilinţa – apogeul libertăţii umane.
Capitolul 171 – Răspunsul corect al purtătorului de cuvânt al consilierilor.
Capitolul 172 – Ohlad deliberează cu miniştrii săi Discursul încununat de succes al primului ministru adresat consilierilor.
Capitolul 173 – Diferenţa dintre legile moarte şi cele divine. Discursul adresat de Ohlad consilierilor.
Capitolul 174 – Răspunsul purtătorului de cuvânt al consilierilor şl obiecţiile aduse de el, bazate pe raţiune.
Capitolul 175 – Stânjeneala Iul Ohlad şi sfatul miniştrilor săi întreruperea dezbaterii.
Capitolul 176 – Cei 99 de consilieri îşi recunosc greşeala. Simplitatea Cuvântului Divin este piatra de care se împiedică eroul raţiunii. Recent convertitul Danel devine frate bun cu Ohlad.
Capitolul 177 – Danel îşi convinge tovarăşii să rămână. Opoziţia lui Midehal, regele fictiv. Umilirea şi convertirea lui.
Capitolul 178 – Discursul fratern adresat de Ohlad lui Danei. Cei 110 oameni adunaţi ajung la o concluzie unanima.
Capitolul 179 – Cei 110 se duc la templu. Marea de foc şi cuvintele de liniştire ale lui Ohlad.
Capitolul 180 – Ohlad în faţa altarului, aproape de Domnul.
Capitolul 181 – Cererea absurdă a lui Ohlad. Un sfat important al Domnului: „Acolo unde mai mulţi oameni se reunesc în numele Meu, Eu Mă aflu în mijlocul lor”.
Capitolul 182 – Ohlad le transmite consilierilor voinţa Domnului. Danel se minunează de aparenta meschinărie a lui Dumnezeu.
Capitolul 183 – Femeile îl chestionează pe Danel. Minunatul răspuns al lui Danel referi tor la întrunirile mondene şi la influenţa lor nefastă asupra fiinţelor umane.
Capitolul 184 – Ohlad îl laudă pe Danel pentru excelentul lui discurs şi îl invită să îi mulţumească Domnului.
Capitolul 185 – Cuvintele adresate de Domnul lui Ohlad şi Danel pe tema venerării juste a lui Dumnezeu. Ohlad şi Danel sunt descendenţii lui Kisehel. Domnul invită toate popoarele să se căiască.
Capitolul 186 – Binecuvântarea celor 98 de mesageri. Lamentările femeilor şi cuvintele de consolare ale unuia din cei zece miniştri.
Capitolul 187 – Cei trei ani de misionariat ai mesagerilor divini. Marele arc de triumfal recunoştinţei. Mustrările Domnului.
Capitolul 188 – Noul templu situat deasupra arcului de triumf. Începutul păgânismului. Divergenţele de opinie născute din egoism.
Capitolul 189 – Menţinerea ordinii în Hanoh până la moartea lui Ohlad şi a miniştrilor săi. Fiul lui Ohlad devine rege şi începe să cârtească împotriva Domnului.
Capitolul 190 – Kinkar, fiul lui Dronel, preia guvernarea regatului. Discursul de abdicare al lui Dronel, adresat Domnului. Răspunsul Domnului. Falsul legământ al lui Kinkar. Pericolele naturalismului.
Capitolul 191 – Regele Kinkar adună legile divine în doua cărţi. Dronel îşi omagiază fiul pentru acest gest.
Capitolul 192 – Cartea legii a lui Kinkar este plasată pe altarul templului. Kinkar – „demnitarul lui Dumnezeu” pe pământ. Decadenţa spirituală a oraşului Hanoh.
Capitolul 193 – Înţelepciunea învăţată de Kinkar. Înflorirea invenţiilor şi artelor. Orbirea şi cultura blestemată a hanohienilor.
Capitolul 194 – Bogăţia uriaşă acumulată de oraşul Hanoh şi consecinţele ei. Moartea lui Kinkar. Fiul lui, Japell, îi succede la tron. Legile şi politica noului rege.
Capitolul 195 – Şcolile şi teatrele publice din Hanoh. Sistemul de spionaj al lui Japell. Susţinerea săracilor prin intermediul politicii. Iubirea şi politica – doi poli perfect opuşi.
Capitolul 196 – Politica de cucerire a lui Japell, a miniştrilor şi a preoţilor acestuia. Victoria obţinută prin viclenie a preoţilor. Noe şi apropiaţii lui i-au rămas credincioşi Domnului. Japell îi recompensează pe preoţi. Instaurarea sistemului de caste.
Capitolul 197 – Politica de putere a preoţilor. Oprimarea sclavilor. Instaurarea Inchiziţiei. Hanohul – infernul umanităţii.
Capitolul 198 – Rezistenţa opusă de preoţi în faţa numirii noului rege. Moartea lui Japell. Natura politicii. Noul rege de faţadă.
Capitolul 199 – „Munca” noului rege. Tratamentul inuman aplicat străinilor sărmani veniţi la Hanoh.
Capitolul 200 – Cercetarea raselor în Hanoh. Noe şi caravana de tâlhari. Ajutorul Domnului şi anunţarea marii judecăţi.
Capitolul 201 – Întoarcerea la Hanoh a celor zece mesageri şi vicleana lor relatare.
Capitolul 202 – Continuarea discuţiei dintre preoţi şi exploratori. În final, aceştia din urmă sunt ridicaţi la rangul de preoţi.
Capitolul 203 – Cei zece se sfătuiesc în taină şi decid să profite de situaţie în avantajul lor, prin înşelătorie.
Capitolul 204 – Cei zece exploratori în faţa consiliului celor 5000 de preoţi Ei sunt supuşi probei focului.
Capitolul 205 – Dezbaterea cu preoţii plini de viclenie. Subtilitate contra şiretenie.
Capitolul 206 – Rezistenţa exploratorilor în faţa preoţilor.
Capitolul 207 – Exploratorii sunt suspectaţi de marii preoţi. Răspunsul abil al celor zece.
Capitolul 208 – Marii preoţi dau curs sfaturilor celor zece.
Capitolul 209 – Dificultăţile preoţilor de a răscumpăra sclavii. Reuşita planului viclenilor mesageri.
Capitolul 210 – Perplexitatea marilor preoţi Sfatul celor zece exploratori.
Capitolul 211 – Convocarea proprietarilor de sclavi şi exigenţele lor exorbitante.
Capitolul 212 – Marii preoţi îi chestionează pe cei zece exploratori. Contractul cu negustorii de sclavi.
Capitolul 213 – Livrarea sclavilor şi întreţinerea lor.
Capitolul 214 – Înarmarea, formarea şi instruirea sclavilor.
Capitolul 215 – Vicleşugul folosit de cei zece şefi ai armatei pentru a se debarasa de spionii marilor preoţi.
Capitolul 216 – Instructorii sunt concediaţi. Cearta dintre cei zece şefi de armată şi marii preoţi. Exodul imensei armate pe 200.000 de cămile şi 800.000 de măgari.
Capitolul 217 – Camparea armatei la nord de Hanoh. Frumoasa vale ocupată de armată. Dezvăluirea adevăratului proiect al celor zece.
Capitolul 218 – Descoperirea aurului şi creşterea bunăstării coloniei. Îndrăzneţul plan al celor zece şefi de armată împotriva Hanohului.
Capitolul 219 – Trimişii lui Noe propovăduiesc penitenţa printre locuitorii ţinuturilor înalte şi printre hanoheeni Succesul şi abilitatea lor.
Capitolul 220 – Deliberările lipsite de eficienţă ale marilor preoţi pe tema atacării locuitorilor din munţi.
Capitolul 221 – Noua adunare a marelui consiliu al preoţilor de rang înalt şi de rang inferior. Proiectele de răzbunare ale viclenilor preoţi de rang inferior.
Capitolul 222 – Primul demers politic şi diplomatic în scopul cuceririi celor din munţi.
Capitolul 223 – Trimişii Hanohului sunt primiţi în audienţă de cei zece lideri din munţi. Eşecul delegaţiei şi întoarcerea ei la Hanoh, fără liderul său.
Capitolul 224 – Relatarea celor 30 de mesageri în faţa clerului din Hanoh.
Capitolul 225 – Decăderea provinciilor din Hanoh. Crearea unei armate alcătuite din cinci milioane de soldaţi. Trimiterea ei împotriva muntenilor şi înfrângerea ei.
Capitolul 226 – Relatarea înfrângerii marilor preoţi între aceştia apare o ruptură. Trădarea armatei trimise în provincii.
Capitolul 227 – Consiliul de război al şefilor de armată ai muntenilor îşi propune să atace Hanohul. Excelentul discurs al trimisului Domnului. Hanohul trimite o mie de spioni în munţi.
Capitolul 228 – Noile deliberări şi planuri de atac ale mai marilor din Hanoh. O nouă delegaţie este trimisă pe platou. Libera supunere a hanoheenilor în faţa muntenilor.
Capitolul 229 – Locuitorii din vale ţin sfat. Gurat este numit rege al Hanohului. Dependenţa Hanohului de munteni.
Capitolul 230 – Semnarea „Documentelor sacre”. Obiecţia lui Gurat şi refuzul sau. Raporturile politice şi morale stabilite între Hanoh şi ţinutul de sus. Plecarea regelui Gurat către Hanoh.
Capitolul 231 – Gurat este primit la Hanoh. Legile bune date de ei. Partidul marilor preoţi rebeli se potoleşte.
Capitolul 232 – Negocierea încununata de succes a preotului din clerul inferior cu regele Gurat.
Capitolul 233 – Amăgirea marilor preoţi rebeli de către prietenul regelui.
Capitolul 234 – Relatarea noului consilier regal şi satisfacţia regelui Gurat, care îl numeşte şef al marilor preoţi.
Capitolul 235 – Şeful suprem al marilor preoţi se întoarce la colegii săi. Atacul ratat al rebelilor. Numirea tuturor preoţilor de rang inferior în funcţia de mari preoţi.
Capitolul 236 – Generalul-şef intră în castelul regelui de faţada. Supunerea sângeroasa a marelui cler. Regele de faţadă este detronat.
Capitolul 237 – Interogarea celor 30 de preoţi aparţinând înaltului cler de către general şi graţierea lor.
Capitolul 238 – Negocierile dintre general şi regele detronat, care pronunţă un discurs cât se poate de stupid. Izgonirea forţată a regelui de faţadă. Predarea palatului său în mâinile regelui Gurat.
Capitolul 239 – Gurat inspectează noile reşedinţe ale preoţilor. Întâlnirea regelui cu preoţii. Excelentul discurs de avertizare al foştilor mari preoţi.
Capitolul 240 – Politica spirituală a şefului suprem al marilor preoţi şi discursul adresat de el în faţa consiliului clerului.
Capitolul 241 – Separarea de ţinutul muntos prin izolarea cărărilor. Construirea noilor temple păgâne.
Capitolul 242 – Descrierea noilor temple consacrate idolilor. Templul boilor.
Capitolul 243 – Templul soarelui.
Capitolul 244 – Templul consacrat vântului.
Capitolul 245 – Templul consacrat zeului apelor.
Capitolul 246 – Templul focului.
Capitolul 247 – Templul iubirii şi grădina sa.
Capitolul 248 – Templul consacrat metalului (sau templul zeului bronzului).
Capitolul 249 – Alte temple din Hanoh şi din împrejurimi. Scutirea populaţiei hanoheene de impozite. Locuitorii de pe platoul montan caută o ieşire către ţinuturile de la şes. Vestigiile activităţii lui Gurat din Tibet. Noe trimite un nou mesageri la cei zece prinţi.
Capitolul 250 – Mesajul trimisului lui Noe adresat muntenilor. Anunţul judecăţii. Domnul îi porunceşte lui Noe să îşi construiască o arcă. Răgazul de 20 de ani.
Capitolul 251 – Stupefacţia celor zece prinţi. Mesagerul le oferă o alternativă. Concluzia nedemnă a consiliului convocat de prinţi.
Capitolul 252 – Mesagerul lui Noe în faţa şefului suprem al marilor preoţi din Hanoh. Domnia raţiunii.
Capitolul 253 – Mesagerul lui Noe în faţa regelui Gurat. Regele reuşeşte să-l seducă să rămână în Hanoh. Dorinţa mesagerului de a-şi vedea sora.
Capitolul 254 – Planul viclean al criminalului angajat să o captureze pe sora lui Waltar. Agla îşi caută fratele.
Capitolul 255 – Gurat o cere în căsătorie pe Agla. Aceasta sondează iubirea fratelui ei. Waltar este înşelat.
Capitolul 256 – Gurat şi Waltar în grădina templului iubirii. Cele şapte zeiţe ale frumuseţii devin soţiile lui Waltar.
Capitolul 257 – Despotismul Aglei în calitatea ei de regină a Hanohului. Răzbunarea ei împotriva lui Waltar, care fuge, dar este ucis.
Capitolul 258 – Recompensa zbirilor. Asasinarea soţiilor lui Waltar. Regelui i se face frică.
Capitolul 259 – Cele 21 de femei înjunghiate sunt expuse în templul iubirii. Şocul gărzii şefului marilor preoţi în faţa cruzimii reginei.
Capitolul 260 – Îmbălsămarea corpurilor, care sunt expuse în sicrie de sticlă. Proiectul reginei de a le asasina pe toate zeiţele din templu, care reuşesc să fugă.
Capitolul 261 – Furia reginei Liniştirea ei de către şiretul Drohuit.
Capitolul 262 – Căpitanul Drohuit este primit de rege. Vicleanul sfat al lui Drohuit este acceptat de Gurat şi de Agla.
Capitolul 263 – Intrigile infernale continuă. Drohuit este primit de Fungar-Hellan. Generalul este prins în capcană.
Capitolul 264 – Primirea călduroasă pe care i-o face regele generalului Gurat. Fungar Hellan şi Drohuit sunt primiţi de regină. Declaraţia de iubire a Aglei adresată generalului este încununată de succes.
Capitolul 265 – Gurat şi Drohuit intră în jocul murdar al Aglei Discursul ipocrit al reginei.
Capitolul 266 – Discursul magistral, dar mincinos, al Aglei, pentru a-şi justifica acţiunile pline de cruzime.
Capitolul 267 – Fungar-Hellan îl chestionează pe Drohuit. Răspunsul avizat al căpitanului.
Capitolul 268 – Fungar-Hellan în grădina templului zeiţelor. Afirmaţiile Aglei şi ale lui Drohuit sunt testate. Generalul o suspectează pe Agla. Frumuseţea Aglei are câştig de cauză.
Capitolul 269 – Drohuit şi Gurat le povestesc concubinelor lor ce s-a întâmplat. Fuga ratată. Reconcilierea.
Capitolul 270 – Discursul ipocrit al lui Drohuit. Satanica Agla cade în capcana întinsă de acesta. Recompensa generalului şi a lui Drohuit sunt cele două surori ale Aglei.
Capitolul 271 – Întâlnirea caravanei trimisă de Agla cu păstorii lui Mahal, tatăl reginei.
Capitolul 272 – Ritualul devoţional matinal al păstorilor. Cuvintele Celui Preaînalt care le sunt adresate. Caravana se întâlneşte cu Mahal şi cu fiicele sale.
Capitolul 273 – Mahal şi caravana care îl însoţeşte ajung la templul iubirii. Marea recepţie de la palatul regal.
Capitolul 274 – Hainele indestructibile ale lui Mahal. Încăpăţânarea sa de a nu renunţa la ele.
Capitolul 275 – Mahal şi familia lui la masa regală. Mahal întreabă unde este Waltar. Răspunsul evaziv al Aglei. Mahal se îmbracă cu hainele regale.
Capitolul 276 – Fungar-Hellan le cere de soţii pe ambele surori. Generalul face un schimb cu Drohuit, care devine rege şi o obţine pe Agla drept soţie.
Capitolul 277 – Mahal solicită să fie informat. Răspunsul Aglei. Mahal este pus la curent cu situaţia infernală din Hanoh.
Capitolul 278 – Kisarell este numit şef al gărzilor pieţei palatului. Profeţia lui Mahal. Supărarea lui Mahal cauzată de moartea lui Waltar.
Capitolul 279 – Mahal îi adresează generalului un discurs cu consecinţe grele. Argumentele celui din urmă sunt sinonime cu criteriile acestei lumi.
Capitolul 280 – Înţeleptul răspuns al lui Mahal şi criticarea politicii folosite în regatul Hanoh.
Capitolul 281 – Mahal îl conduce pe Fungar-Hellan în grădina templului iubirii.
Capitolul 282 – Fungar-Hellan în templul iubirii, ghidat de Mahal. Sinistra descoperire a abisului disimulat.
Capitolul 283 – Mahal şi Fungar-Hellan în pavilionul plăcerilor din grădina templului Perna şi acele otrăvite.
Capitolul 284 – O nouă descoperire: arma secretă a lui Drohuit.
Capitolul 285 – Conspiraţia secretă a celor 70.000 de mari burghezi.
Capitolul 286 – Grupul se îndreaptă către castelul preoţilor şi intră în apartamentul generalului.
Capitolul 287 – Confesiunea servitorilor. Fântâna, alimentele şi ustensilele casnice otrăvite.
Capitolul 288 – Revelaţiile bucătarilor, pe care Mahal îi învaţă ce să facă. Recrutarea forţată a invitaţilor la banchet.
Capitolul 289 – Impertinenta întrebare adresată de Agla generalului şi răspunsul cât se poate de clar al acestuia. Subterfugiile deşarte ale Aglei. Agla şi Drohuit sunt încarceraţi.
Capitolul 290 – Marii preoţi sunt graţiaţi. Teribila judecată a preoţilor de rang inferior.
Capitolul 291 – Mahal porunceşte evacuarea şi incinerarea palatului.
Capitolul 292 – Opiniile populare sunt împărţite în ceea ce priveşte incendiul. Discursul generalului reuşeşte să calmeze revolta pe punctul de a se naşte.
Capitolul 293 – Fungar-Hellan o tachinează pe Agla, încă închisă în cuşca ei.
Capitolul 294 – Comorile rămase după incendiu sunt adunate. Este hotărâtă reconstruirea palatului. Avertismentul misterios primit din cer.
Capitolul 295 – Mahal găseşte explicaţia vocii miraculoase. Mânia şi acuzaţiile lui Fungar-Hellan la adresa lui Dumnezeu. Mahal nu ştie ce să-i răspundă.
Capitolul 296 – Rugăciunea lui Mahal este îndeplinită. Discursul său ferm adresat generalului şi anunţul iminentei judecăţi. Spaima lui Fungar-Hellan.
Capitolul 297 – Puternicul apel al lui Dumnezeu la penitenţă din sala tronului. Binecuvântarea adevăratei căinţe. Ororile din ţinuturile de la şes. Ordinul divin adresat generalului de a distruge toate templele falşilor zei.
Capitolul 298 – Mobilizarea armatei. Garat îi cere lui Fungar-Hellan nişte funcţionari. Noi dispoziţii referitoare la cei doi prizonieri.
Capitolul 299 – Confesiunea smerită a Aglei, care imploră să fie eliberată sau ucisă. Alegerea între pumnal şi cuşcă. Agla este graţiată.
Capitolul 300 – Generalul ia măsurile necesare în ceea ce îl priveşte pe Drohuit. Excelentul discurs adresat de Agla tatălui ei.
Capitolul 301 – Discursul ipocrit al lui Drohuit şi răspunsul lui Fungar-Hellan. Agla cere haine de doliu.
Capitolul 302 – Mahal îşi întreabă fiica care din păcatele sale i se pare cel mai mare. Răspunsul corect al Aglei, căinţa şi lamentările sale. Mahal îi mulţumeşte lui Dumnezeu. Agla este strânsă la piept de tatăl ei.
Capitolul 303 – Discursul lui Fungar-Hellan referitor la nebunia strălucirii exterioare a lucrurilor, înţelepciunea simplităţii. Mahal îl laudă pe general.
Capitolul 304 – Generalul le porunceşte soldaţilor săi să atace templul zeului cuprului şi pe slujitorii săi.
Capitolul 305 – Avangarda generalului în faţa templului. Respingerea ultimatului. Spectacolul demonstrativ al preoţilor şi capacitatea lor de a manipula focul.
Capitolul 306 – Fungar-Hellan este refuzat de gardienii templului. Distrugerea zidului de apărare cu ajutorul explozivilor. Masacrarea celor 5000 de slujitori ai templului.
Capitolul 307 – Generalul şi Mahal dau instrucţiuni delegaţiei minerilor din minele de cupru. Propunerea lor ca oamenii să se întoarcă cu feţele către Dumnezeu este respinsă.
Capitolul 308 – Atacarea templului boilor şi distrugerea lui.
Capitolul 309 – Conversaţia dintre general şi prizonieri, care sunt eliberaţi.
Capitolul 310 – Dispariţia celor eliberaţi într-o deschizătura misterioasa aflată în peretele stâncos.
Capitolul 311 – Generalul cere deschiderea peretelui stâncos. Mahal şi foştii preoţi discuta despre grota.
Capitolul 312 – Explorarea misterioasei grote. Descoperirea deschizăturii secrete.
Capitolul 313 – Penitenţii sunt demascaţi. Sfatul lui Mahal, adresat mâniosului Fungar Hellan, care dispune aruncarea în aer a grotei. Mărturisirea penitenţilor, care sunt graţiaţi.
Capitolul 314 – Plecarea armatei în direcţia templului soarelui şi dărâmarea acestuia. Distrugerea templului focului şi a templului consacrat vânturilor.
Capitolul 315 – Armata mărşăluieşte împotriva templului apelor.
Capitolul 316 – Informaţia lui Mahal referitoare la templul dispărut. Viclenia preoţilor, care sunt nevoiţi să se prezinte în faţa generalului.
Capitolul 317 – Frumoasa Agla le predică preoţilor consacraţi zeităţii apelor.
Capitolul 318 – Mahal îi dă anumite explicaţii generalului, învăţătura ratată a preoţilor ca imagine simbolică a eşecului iubirii divine în raport cu oamenii.
Capitolul 319 – Critica sinceră a generalului la adresa lui Mahal. Tristeţea lui Mahal, care prevesteşte invazia locuitorilor din munţi.
Capitolul 320 – Tabăra generalului este instalată la poalele lanţului de munţi. Ameninţările lui Fungar-Hellan, care se îndoieşte de Mahal. Teribila zguduitură a muntelui minat. Sfatul lui Mahal, de a încheia pacea.
Capitolul 321 – Generalul îi porunceşte armatei sale să intre într-un dispozitiv defensiv. Delegaţia muntenilor în faţa lui Fungar-Hellan, care o masacrează cu propriile sale mâini. Mahal trece în tabăra opusă. Cumplita bătălie. Exterminarea aproape completă a cinci milioane de soldaţi.
Capitolul 322 – Fuga lui Fungar-Hellan şi relatarea marii bătălii în faţa regelui Gurat. Generalul pune pe picioare o nouă armată, alcătuită din patru milioane de soldaţi.
Capitolul 323 – Adunarea unei noi armate de două milioane de soldaţi pe platoul muntos. Avertismentul încununat de succes al lui Mahal.
Capitolul 324 – Tristeţea lui Gurat din cauza plecării lui Mahal şi presentimentele sale pe care i le comunică lui Fungar-Hellan. Răspunsul corect al generalului. Construirea turnurilor de atac.
Capitolul 325 – Delegaţia de pace în faţa celor zece prinţi şi a lui Mahal.
Capitolul 326 – Mahal le adresează solilor şi celor zece prinţi un discurs plin de înţelepciune şi cât se poate de grav.
Capitolul 327 – Gurat şi Fungar-Hellan se simt prinşi în capcană. Trimiterea unei a doua delegaţii şi eşecul acesteia.
Capitolul 328 – Eşecul celei de-a doua delegaţii îi înfurie pe Gurat şi pe Fungar-Hellan. Planul lor de răzbunare prevede minarea tuturor munţilor din jurul platoului montan şi aruncarea lor în aer.
Capitolul 329 – Locuitorii de pe platoul montan deliberează, dar nu ajung la nici un acord. Neîncrederea lor faţă de Mahal. Profeţia acestuia. Scepticismul prinţilor.
Capitolul 330 – Mahal îşi sfătuieşte copiii să se bazeze numai pe Dumnezeu. Corupţia locuitorilor de la şes. Mahal şi familia sa părăsesc platoul muntos.
Capitolul 331 – Mahal în faţa lui Noe. Relatarea sa referitoare la starea de lucruri în rândul popoarelor de la şes. Tristeţea celor doi fraţi.
Capitolul 332 – Mahal se informează în legătură cu arca. Noe îi povesteşte istoria acesteia. Decadenţa oamenilor şi imensa răbdare a Domnului.
Capitolul 333 – Noe îi expune lui Mahal planul construirii arcei. Mahal se întristează auzind că planul lui Dumnezeu nu îl includea şi pe el.
Capitolul 334 – Noe îşi pune fratele în gardă. Orbirea lui Mahal şi cearta lui cu Domnul.
Capitolul 335 – Mahal şi copiii lui pe culmea muntelui Kisarell îşi chestionează părintele. Mahal îi face reproşuri lui Dumnezeu.
Capitolul 336 – Noe îi deschide ochii fratelui său. Suficienţa auto-justificatoare reprezintă primul pas către orgoliu.
Capitolul 337 – Domnul îi vorbeşte lui Mahal. Întrebările provocatoare ale patriarhului. Despre natura căinţei lui Dumnezeu. Cauzele naturale ale potopului.
Capitolul 338 – Domnul îl invită pe Mahal să îşi asume o poziţie, întrebările lipsite de noimă ale patriarhului. Mahal doreşte să cunoască originea lui Satan şi a răutăţii sale. Răspunsul clar al Tatălui preasfânt.
Capitolul 339 – Domnul continuă să se adreseze lui Mahal cu toată iubirea. Reproşurile lui Mahal referitoare la comportamentul său ireproşabil. Tristeţea Tatălui. Apariţia îngerilor şi a lui Waltar. Domnul dispare.
Capitolul 340 – Mahal se întreţine cu Waltar, discutând despre dispariţia Domnului. Mahal îşi dă seama de greşeala pe care a făcut-o şi se căleşte. Cuvintele de iertare ale Domnului ieşite din norul luminos.
Capitolul 341 – Discursul lui Waltar referitor la ultimele tentative ale lui Dumnezeu de a salva umanitatea de potop. Misiunea lui Mahal. Plecarea îngerilor către ţinuturile de la şes.
Capitolul 342 – Activitatea celor 12.000 de îngeri în ţinuturile de la şes. Waltar îi instruieşte pe regele Gurat şi pe Drohuit.
Capitolul 343 – Răspunsul lui Gurat. Incredulitatea acestuia. Ultimul avertisment al lui Waltar. Sfaturile îngerilor rămân zadarnice.
Capitolul 344 – Explicaţii referitoare la adunarea şi întreţinerea animalelor destinate să urce în arcă. Avertismentele extraordinare de dinainte de producerea marilor catastrofe.
Capitolul 345 – Cortegiul îngerilor conduce animalele pe străzile oraşului Hanoh. Ultimul avertisment adresat hanoheenilor şi regelui lor. Întoarcerea mesagerilor celeşti în munţii sacri.
Capitolul 346 – Sosirea mesagerilor şi a turmei de animale în faţa lui Noe. Instrucţiunile îngerilor referitoare la maniera în care trebuie găzduite animalele. Termenul final acordat oamenilor care vor căuta protecţie.
Capitolul 347 – Mahal murmură şi se revoltă împotriva îngerilor şi a lui Dumnezeu. Agla îl consolează şi este răpită subit de îngerul Waltar.
Capitolul 348 – Cuvintele de avertizare adresate de Noe lui Mahal. Construirea unei mici arce pentru fratele său şi pentru familia lui.
Capitolul 349 – Noe îi dă micuţa arcă lui Mahal. Revendicarea încăpăţânată a fratelui său în faţa Domnului. Răpirea celor trei copii ai lui Mahal de focul maniei lui Dumnezeu.
Capitolul 350 – Fuga lui Mahal şi monologul lui. Cuvintele de graţie ale Domnului. Începutul dezastrului. Mahal rătăceşte pe câmpuri.
Capitolul 351 – Domnul îl consolează pe Noe. Profunda tristeţe a patriarhului din cauza oamenilor. Ultimele tentative ale Domnului de a-i salva pe locuitorii de la şes.
Capitolul 352 – Noe şi familia sa intră în arcă. Instrucţiunile Domnului, care închide El însuşi poarta arcei, începerea catastrofei.
Capitolul 353 – Mahal în grota lui asistă uimit la teribilele evenimente. Monologul lui disperat. Sosirea celor trei fugari. Apariţia Domnului.
Capitolul 354 – Mahal îşi recunoaşte cu smerenie păcatele în faţa Domnului. Potopul – creaţia directă a oamenilor. Domnul îl cheamă pe Satan. Gurat, Fungar-Hellan şi Drohuit în infern. Domnul îl duce pe Mahal la arca lui Noe.
Capitolul 355 – Discursul salutar al Domnului adresat lui Mahal şi vindecarea acestuia. Eliberarea lui Mahal, care devine un înger de lumină.
Capitolul 356 – Îngerul Mahal protejează arca. Urcarea apelor. Asia centrală, locul principal al potopului. Lacul Aral şi Marea Caspică, vestigii ale potopului şi morminte ale oraşului Hanoh.
Capitolul 357 – Alte detalii referitoare la potop. Câteva explicaţii pentru mai buna înţelegere a acestui text.
Capitolul 358 – Alte indicaţii referitoare la potop.
Capitolul 359 – Durata şi derularea potopului. Arca ajunge pe muntele Ararat. Deschiderea acoperişului arcei în prima zi a noului an. Noe părăseşte arca.
Capitolul 360 – Ofranda şi mulţumirile lui Noe. Binecuvântarea Domnului.
Capitolul 361 – Semnul vizibil al alianţei. Ţinutul Erevan. Noua, şi totuşi vechea poruncă a iubirii. Domnul sub forma lui Melchisedec. Canaanul şi Salemul.
Capitolul 362 – Coliba lui Noe. Instrucţiuni pentru cultivarea câmpurilor şi a viilor. Beţia lui Noe datorată necunoaşterii noii plante. Blestemarea lui Canaan şi expulzarea lui Cham şi a familiei sale.
Capitolul 363 – Cuvintele lui Noe referitoare la falsa căinţă a lui Cham. Discuţia dintre cei trei fii ai lui Noe. Nobila răzbunare a lui Cham. Mesagerul Domnului venit din Salem.
Capitolul 364 – Încheiere. Scurtă istorie a familiei lui Noe până în epoca lui Avraam. Sfaturi legate de scopul principal al acestei lucrări.
Anexă – Forma pământului înainte de potop (text primit de Jakob Lorber la data de 30 martie 1864).

Sursa (text html): Forum Unique


Citeste online textul in format pdf.

Casa_(Gospodaria)_Domnului_Vol.3

 

 

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/7 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)
Acest articol a fost postat în Biblioteca Unique si etichetat , , . Memoreaza acest link permanent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *